1Sa 5 | RomCor | STEP | Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, şi l-au dus din Eben-Ezer la Asdod

1 Samuel 5

1 Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, şi l-au dus din Eben-Ezer la Asdod 2 După ce au pus mîna pe chivotul lui Dumnezeu, Filistenii l-au dus în casa lui Dagon (Zeul peşte) şi l-au aşezat lîngă Dagon. 3 A doua zi, Asdodenii, cari se sculaseră dis de dimineaţă, au găsit pe Dagon întins cu faţa la pămînt, înaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon, şi l-au pus înapoi la locul lui. 4 Şi a doua zi, sculîndu-se disdedimineaţă, au găsit pe Dagon întins cu faţa la pămînt, înaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon şi cele două mîni ale lui erau tăiate pe prag, şi nu -i rămăsese decît trunchiul. 5 De aceea, pînă în ziua de azi, preoţii lui Dagon şi toţi ceice intră în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag. 6 Mîna Domnului a apăsat asupra celor din Asdod, şi i -a pustiit; i -a lovit cu bube... la şezut, atît în Asdod cît şi în ţinutul lui. 7 Cînd au văzut că aşa stau lucrurile, oamenii din Asdod au zis: ,,Chivotul Dumnezeului lui Israel să nu rămînă la noi, căci mîna Lui apasă asupra noastră şi asupra lui Dagon, dumnezeul nostru.`` 8 Şi au trimes şi au adunat la ei pe toţi domnitorii Filistenilor, şi au zis: ,,Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel?`` Domnitorii au răspuns: ,,Să se ducă la Gat chivotul Dumnezeului lui Israel.`` Şi au adus acolo chivotul Dumnezeului lui Israel.`` 9 Dar după ce a fost dus acolo, mîna Domnului a apăsat asupra cetăţii, şi a fost o mare groază; a lovit... pe oamenii cetăţii dela mic pînă la mare, şi au avut o spuzenie de bube la şezut. 10 Atunci au trimes chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Cînd a intrat chivotul lui Dumnezeu în Ecron, Ecroniţii au strigat: ,,Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel, ca să ne omoare, pe noi şi poporul nostru.`` 11 Şi au trimes şi au strîns pe toţi domnitorii Filistenilor, şi au zis: ,,Trimeteţi înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel; să se întoarcă la locul lui, ca să nu ne omoare, pe noi şi poporul nostru.`` Căci în toată cetatea era o groază de moarte, şi mîna lui Dumnezeu apăsa cu putere. 12 Oamenii cari nu mureau, erau loviţi cu bube la şezut, şi ţipetele cetăţii se înălţau pînă la cer.