Job 12 | RomCor | STEP | Iov a luat cuvîntul şi a zis:

‏ Job 12

1 Iov a luat cuvîntul şi a zis: 2 ,,S'ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sînteţi voi, şi că odată cu voi va muri şi înţelepciunea! 3 Am şi eu minte ca voi, nu sînt mai pe jos decît voi. Şi cine nu ştie lucrurile pe cari le spuneţi voi? 4 Eu sînt de batjocura prietenilor mei, cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! 5 Dispreţ în nenorocire! -iată zicerea celor fericiţi: dă brînci cui alunecă cu piciorul! 6 Jăfuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn. 7 Întreabă dobitoacele, şi te vor învăţa, păsările cerului, şi îţi vor spune; 8 vorbeşte pămîntului, şi te va învăţa; şi peştii mării îţi vor povesti. 9 Cine nu vede în toate acestea dovada că mîna Domnului a făcut asemenea lucruri? 10 El ţine în mînă sufletul a tot ce trăieşte, suflarea oricărui trup omenesc. 11 Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările? 12 La bătrîni se găseşte înţelepciunea, şi într'o viaţă lungă e priceperea. 13 La Dumnezeu este înţelepciunea şi puterea; sfatul şi priceperea ale Lui sînt. 14 Ce dărîmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine -l închide El, nimeni nu -l va scăpa. 15 El opreşte apele şi totul se usucă; El le dă drumul, şi pustiesc pămîntul. 16 El are puterea şi înţelepciunea; El stăpîneşte pe celce se rătăceşte sau rătăceşte pe alţii. 17 El ia robi pe sfetnici, şi turbură mintea judecătorilor. 18 El desleagă legătura împăraţilor, şi le pune o frînghie în jurul coapselor. 19 El ia robi pe preoţi; El răstoarnă pe cei puternici 20 El taie vorba celor meşteri la vorbă; El ia mintea celor bătrîni. 21 El varsă dispreţul asupra celor mari; El desleagă brîul celor tari. 22 El descopere ce este ascuns în întunerec, El aduce la lumină umbra morţii. 23 El face pe neamuri să crească, şi El le nimiceşte; El le întinde pînă departe, şi El le aduce înapoi în hotarele lor. 24 El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum, 25 unde bîjbăie prin întunerec, şi nu văd desluşit; El îi face să se clatine ca nişte oameni beţi.